Masivul Ceahlău este cel mai înalt din Munţii Bistriţei din grupa Carpaţilor Moldo-Transilvani, fiind totodată şi unul din munţii cu cea mai mare importanţă turistică din Carpaţii Orientali. 
Masivul Ceahlău este situat pe teritoriul judeţului Neamţ, la mică distanţă de oraşul Bicaz şi de lacul Izvorul Muntelui. 
Vârful său cel mai înalt este considerat vârful Ocolaşul Mare, cu 1907 m, vârful Toaca măsurând numai 1900 m. 
Reprezentat în al doilea cartier (senestra sus) al stemei judeţului, masivul Ceahlău este cel mai impunător din ansamblul muntos al Carpaţilor Orientali (Dacici, cum li se mai spunea odinioară), fiind situat în partea centrală a acestora, mai precis la intersecţia paralelei de 470 N cu meridianul 260 E. Înconjurat de valea Bistricioarei la nord, valea Bicazului la sud, valea Bistriţei la est şi văile Bistrei, Pinticului şi Jidanului la vest, masivul Ceahlău este constituit dintr-un sistem de culmi dispuse radial, având altitudini ce variază între 1000-1300 m şi care converg către cele două puncte mai înalte: Vf. Ocolaşul Mare şi Vf. Toaca. Cel mai înalt vârf este considerat vârful Ocolaşul Mare, cu 1907 m, vârful Toaca măsurând numai 1900 m. 

Zona cea mai înaltă a muntelui este reprezentată de un platou central, cu o lăţime de 1 km şi o lungime de 6 km, dispus pe direcţia N-S. Trecerea de la platoul superior spre zona periferică se face brusc, printr-o centură de abrupturi cu înălţimi de 300-500 m. 

Parcul Naţional Ceahlău acoperă o suprafaţă de peste 7.742,5 ha (din cele 38.448 ha cât ocupă ariile naturale protejate din judeţul Neamţ) fiind, după Parcul Forestier Vânători, cea mai mare rezervaţie naturală. Parcul Naţional Ceahlău este unul dintre puţinele complexe carpatine în care se mai găsesesc încă eşantioane nealterate ale naturii, lucru deosebit de important şi de apreciat totodată. Poate că de aceea Parcul Naţional Ceahlău reprezintă una dintre cele mai frumoase atracţii turistice montane din această zonă a ţării.